A murit bitcoinul?

Ca mulți alții din comunitatea monedei digitale, m-am săturat de refrenul ” bitcoin a murit” pe care îl tot fredonează presa mainstream și care a fost lansat de dezvoltatorul Mike Hearn, care a hotărât să se retragă din ”experimentul eșuat numit bitcoin”.  

Totuși, dacă stăm să studiem această poveste, putem învăța multe din ea. Multe lucruri depind de aceia dintre noi care cred că tehnologia din spatele bitcoin contează și că, într-un fel sau altul, va schimba lumea.

Să profităm de ocazie pentru a da un nou start conversației publice.

Primul lucru asupra căruia trebuie să cădem de acord este că cei care prevestesc apocalipsa ar putea să aibă, într-o oarecare măsură, dreptate. Într-un fel, destul de îngust, bitcoinul ca monedă adoptată în masă a murit. Desigur, nu din punct de vedere tehnic. Ar trebui să ștergem toate versiunile de registru blockchain pentru a-l omorâ Social însă…

Bitcionul nu va deveni prea curând un înlocuitor pentru dolarul american.

Ceea ce m-a atras pe mine și pe mulți alții în acest proiect nu era ideea că bunica și bunicul o să-și cumpere zarzavaturile la piață cu bitcoin, ci marele concept de bază din spatele său.

Acest nou sistem descentralizat pentru a se ajunge la un consens conținea în sine o idee măreață.

Pentru mine, prima fază a descoperirii însemna faptul că deschidem ochii și vedem defectele sistemului curent de a schimba valori și de a păstra evidența acestor schimburi.

M-a ajutat să pricep felul în care, lăsând intermediarii puternici să rezolve problema persistentă a lipsei de încredere reciproce, am creat o societate nedreaptă și ineficientă și am făcut-o chiar mai nedreaptă și mai ineficientă. Partea a doua a fost faptul că am descoperit că lucrurile pot fi făcute și altfel.

Acea mare idee cu siguranță că nu a murit. De fapt, conceptul de bază al tehnologiei din spatele bitcoinului – și aici vorbim despre sistemul de guvernare bazat pe software, nu moneda în sine – este foarte viu.

Ajută oamenii și organizațiile, începând cu companiile din topul Fortune și terminând cu guvernele G8, să regândească felul în care partajăm informații prețioase. În mod independent, atât guvernul britanic cât și Fondul Monetar Internațional, au făcut clară ideea săptămâna care a trecut.

Cu toate astea, cineva din afară care citește ieșirea zgomotoasă a lui Hearn din proiect ar putea să concluzioneze că Satoshi Nakamoto, misteriosul inventator al monedei bitcoin, nu a rezolvat nimic.

Asta pentru că știrile tind să reducă această problemă nuanțată la niște termeni simpli, binari – fie bitcoinul eșuează în totalitate și are impact zero asupra lumii sau reușește și începe cu toții să îl folosim ca monedă.

Acea perspectivă nu spune nimic despre uimitorul val de inovații care caută fervent cea mai eficientă metodă de implementare a ideii de bază din spatele bitcoin.

Ignoră multele noi modele de disintermediere a plăților, remitențelor, înregistrărilor de bunuri, servicii notariale, lanțuri de furnizare de logistică, copyright, contracte, votare, stocare de date, adminitrarea infrastructurii comunale și multe, multe altele.

Să tratăm moneda bitcoin ca pe un produs static pe care clienții îl plac sau nu – de parcă ar fi Coca 

Cola – nu ia în considerare updateurile constante la protocol, propunerile permanente și contrapropunerile pentru îmbunătățire sau noile aplicabilități, nenumărate, care deschid noi porți.

Ion Popescu n-are nici el habar că sunt milioane de copii și copii parțiale ale codului open-source al bitcoinului care încă operează, ale modelelor alternative descentralizate pentru schimbarea bunurilor, pentru păstrarea registrelor și pentru adminitrarea resurselor partajate.

Totuși, într-un fel, analiza depresivă a lui Hearn este precisă. Această versiune a ideii bitcoin la care se referă el – cea originală – nu a fost administrată așa cum trebuie.

Nu este o problemă tehnică. Este una politică.

Scalarea protocolului bitcoin – în special rezolvarea dezbaterii încinse în legătură cu creșterea capacității datelor din blockurile care compun blockchainul – este o problemă mult mai încurcată decât una care ar putea să fie rezolvată cu un fix pentru software.

O soluție are nevoie de acționari bitcoin competitivi care să negocieze un acord într-un mediu în care 1) sunt bani serioși în joc, 2) nu există o autoritate finală cu rol de arbitru și 3) argumentele își au rolul în forumuri publice une este dificil să îți vinzi principiile.

Totuși, când singura alternativă este auto-distrugerea, oamenii tind să ajungă la compromisuri – fie că e vorba despre guverne, comisii sau căsnicii. Comunitatea bitcoin nu este nici ea diferită. Capitalistul Fred Wilson spunea pe marginea subiectului că ”uneori este nevoie de o criză ca să adune oamenii în aceeași cameră.”

Problema mai mare este avaria pe care a creat-o această luptă imaginii proiectului criptomonedei, în condițiile în care publicul este oricum prost-informat. Lucrul ăsta contează, pentru că miza este mai mare ca niciodată.

Interesul crescând față de blockchain și de aplicabilitățile registrelor distributive în Londra, Washington și New York sugerează că tehnologia de bază ar putea să devină fundația sistemului nostru financiar global. Cunoscând răul pe care îl poate cauza vulnerabilitatea sistemului, toți ar trebui să fie interesați de felul în care noua arhitectură este proiectată.

Sistemul său de consens pentru tranzacții și registru vor fi sau nu optime pentru aspirațiile de descentralizare ale monedei bitcoin și Ethereum?

Va ajunge sau nu să amestece atât încrederea cât și lipsa acesteia, așa cum o face protocolul Ripple? 

Va fi administrată de o asociație de acționari ”cu permisiune” – poate o federație de instituții financiare, non-profit și agenții de reglementare sau va fi controlată de un consorțiu de bănci?

Pare clar că guvernarea bitcoinului și problema de scaclabilitate a încheiat modelul pur descentralizat și șansele acestuia de a fi adoptat de Marile fiannțe. Dar undeva în cursul spectrului de descentralizare se află un echilibru care ar putea funcționa.

Personal, cred că o rețea de validatori coordonați de o federație administrată trasnparent de către entități aliniate diferit ar putea să ofere un sistem robust, aproape incoruptibil.

Sunt însă multe minți luminate din domeniul criptomonedei care spun că o astfel de structură cu permisiuni ar fi, în cel mai bun caz, împractică, și în cel mai rău caz atacabilă. Sunt însă sigur de un lucru – avem nevoie de o dezbatere publică riguroasă pe marginea acestei probleme.

Puține detalii au fost raportate despre noul angajator al lui Mike Hearn, R3CEV. Are unele din cele mai strălucite minți care lucrează la el și nu mă îndoiesc că aceștia încearcă din răsputeri să facă sistemul nostru financiar mai eficient.

Să nu uităm însă că cei 42 de membri sunt ceea ce autoritățile numesc ”instituții financiare importante sistemic” – bănci prea mari ca să cadă, cu alte cuvinte. Sunt aceeași intermediari puternici care se află în cătarea fiecărui dezvoltator FinTech. De ce ar face aceste bănci un sistem prin care să-și de acu stângul în dreptul? Ar fi acest lucru în tnteresul publicului? Trebuie să ne punem aceste întrebări. ACUM.

Atunci când o  vom face, punctul de pornire pentru evaluare ar trebui să fie că, grație bitconului, acum știm că obiectivele de bază ale descentralizării sunt nu doar importante ci și posibile.

Bitcoinul nu a murit.

Sursa – CoinDesk