Adevăruri despre trecut: Anii ’80 și datoria externă a României

În anii ’80, România a traversat una dintre cele mai dificile perioade economice din istoria sa modernă. Regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu a impus politici drastice pentru achitarea datoriei externe, ceea ce a avut un impact major asupra vieții de zi cu zi a românilor. Documentarul „Adevăruri despre trecut”, analizează această perioadă critică, oferind o perspectivă detaliată asupra consecințelor acestor decizii economice.

Cum a ajuns România la o datorie externă uriașă?

În anii ’70, România a contractat împrumuturi masive de la instituții financiare internaționale pentru a finanța dezvoltarea industrială și infrastructura națională. Inițial, aceste împrumuturi au permis o creștere economică rapidă, dar, odată cu criza petrolului și recesiunea globală, țara a început să resimtă efectele negative ale datoriei externe.

Aurul Dacic: Mit sau Realitate? Descoperirile Care Rescriu Istoria

Aurul dacic a fascinat istoricii, arheologii și vânătorii de comori timp de secole. De la legendarele brățări dacice până la tezaurele ascunse ale regilor daci, povestea aurului din Carpați este învăluită în mister. Dar cât din această comoară este mit și cât realitate?

Dacii și Legenda Aurului

Dacii, cunoscuți ca războinici curajoși, erau și pricepuți mineri și meșteșugari. Exploatau aurul din Munții Apuseni și îl transformau în bijuterii spectaculoase, monede și obiecte de cult. Tezaurul dacic era atât de valoros încât a atras atenția Imperiului Roman, motiv pentru care împăratul Traian a purtat celebrele războaie daco-romane (101-102 și 105-106 d.Hr.).

După victoria romanilor, aurul Daciei a fost confiscat și transportat la Roma. Se spune că acest tezaur a finanțat dezvoltarea Imperiului Roman timp de decenii.

Certej 1971: Catastrofa cu Cianură – Dezastrul Minier Uitat al României

În dimineața zilei de 30 octombrie 1971, o tragedie de proporții a lovit localitatea Certej, județul Hunedoara. Un dig de decantare s-a prăbușit, eliberând un val mortal de reziduuri toxice și cianură, care a îngropat zeci de case și a curmat cel puțin 89 de vieți. Această catastrofă minieră rămâne una dintre cele mai grave dezastre ecologice din România, dar și un exemplu cutremurător al neglijenței și lipsei de măsuri de siguranță în industria extractivă.

Cum s-a produs dezastrul de la Certej?

Mina Certej era o exploatare minieră de aur care folosea procesul de cianurare pentru extragerea metalului prețios. Reziduurile rezultate erau depozitate într-un iaz de decantare, reținut de un dig din pământ și steril. În noaptea fatidică, acest dig, înalt de aproximativ 25 de metri, a cedat brusc, eliberând 300.000 de metri cubi de nămol toxic.

Valul devastator s-a revărsat cu o viteză uriașă peste locuințele muncitorilor minieri, distrugând totul în cale. Multe dintre victime au fost prinse în somn, fără nicio șansă de supraviețuire.