Certej 1971: Catastrofa cu Cianură – Dezastrul Minier Uitat al României

În dimineața zilei de 30 octombrie 1971, o tragedie de proporții a lovit localitatea Certej, județul Hunedoara. Un dig de decantare s-a prăbușit, eliberând un val mortal de reziduuri toxice și cianură, care a îngropat zeci de case și a curmat cel puțin 89 de vieți. Această catastrofă minieră rămâne una dintre cele mai grave dezastre ecologice din România, dar și un exemplu cutremurător al neglijenței și lipsei de măsuri de siguranță în industria extractivă.

Cum s-a produs dezastrul de la Certej?

Mina Certej era o exploatare minieră de aur care folosea procesul de cianurare pentru extragerea metalului prețios. Reziduurile rezultate erau depozitate într-un iaz de decantare, reținut de un dig din pământ și steril. În noaptea fatidică, acest dig, înalt de aproximativ 25 de metri, a cedat brusc, eliberând 300.000 de metri cubi de nămol toxic.

Valul devastator s-a revărsat cu o viteză uriașă peste locuințele muncitorilor minieri, distrugând totul în cale. Multe dintre victime au fost prinse în somn, fără nicio șansă de supraviețuire.

Impactul uman și ecologic al tragediei

Conform rapoartelor oficiale, 89 de persoane și-au pierdut viața, iar peste 76 au fost grav rănite. Zeci de case au fost complet îngropate în nămolul contaminat, iar întreaga zonă a fost afectată de poluarea cu cianură. Deși bilanțul oficial vorbește de 89 de victime, unele surse neoficiale sugerează că numărul real ar fi fost mult mai mare.

Dincolo de pierderile umane, efectele ecologice au fost devastatoare. Solul și apele din zonă au fost contaminate, iar ecosistemul local a avut de suferit timp de decenii. Cu toate acestea, autoritățile comuniste au încercat să mușamalizeze amploarea dezastrului, iar subiectul a fost cenzurat în presă.

Certej 1971 – Un avertisment ignorat?

Tragedia de la Certej ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă privind riscurile exploatării miniere prin cianurare. Cu toate acestea, tehnologia a fost folosită în continuare, iar proiecte similare au fost propuse chiar și în perioada modernă, cum ar fi Roșia Montană.

Lipsa unor măsuri stricte de siguranță și ignorarea impactului asupra mediului rămân probleme actuale în industria extractivă. Cazul Certej ar trebui să fie un exemplu pentru prevenirea unor astfel de tragedii în viitor.

Concluzie

Dezastrul de la Certej din 1971 este o tragedie națională uitată, dar care nu trebuie ignorată. Această catastrofă ne reamintește de pericolele activităților miniere necontrolate și de importanța reglementărilor stricte pentru protecția oamenilor și a mediului. Într-o lume în care exploatările aurifere continuă să fie un subiect controversat, lecția de la Certej nu trebuie trecută cu vederea.